Decesul subit la sportivi, chiar dacă intervine rar, are întotdeauna un impact puternic negativ asupra populaţiei şi comunităţii medicale atât pentru că survine in randul indivizilor tineri cât şi datorită unei mediatizări intense.
Multă vreme s-a presupus că moartea subită este cauzată de infarctul miocardic chiar dacă nu au existat dovezi care să susţină această ipoteză. Acum se ştie că cel mai frecvent mecanism este cel aritmic (aritmii ventriculare maligne) ce survine în cadrul unor boli congenitale sau dobândite ce nu au fost sau nu au putut fi diagnosticate la timp. În ultimul timp aplicarea programelor de screening pentru boli cardiovasculare înainte de angajarea într-o activitate sportivă intensă au crescut numărul indivizilor identificaţi cu anomalii ce sunt la risc crescut de moarte subită excluzându-i din sportul competiţional.
Elementele obligatorii pentru screening sunt conform recomandărilor AHA (American Heart Association) istoricul medical şi examenul obiectiv.
Istoricul medical trebuie să cuprindă date din istoricul personal (şi anume: prezenţa disconfortului/durere la efort, lipotimie/sincopă neexplicate mai ales dacă survin la efort, oboseala/dispnee accentuate la efort, sufluri cardiace menţionate în antecedente, valori TA crescute) şi istoricul familial (moarte prematură sub vârsta de 50 ani de cauză cardiacă, boala cardiacă la rudele apropiate sub 50 ani, rude cu boli cunoscute cu risc de moarte subită: cardiomiopatie hipertrofică, cardiomiopatie dilatativă, sindrom de QT lung sau alte canalopatii, sindrom Marfan, aritmii severe).
Examenul obiectiv trebuie să fie orientat către decelarea suflurilor cardiace (este obligatorie examinarea atât in clino cât şi în ortostatism sau la manevra Valsalva- în general pentru identificarea suflurilor datorită obstrucţiei dinamice în tractul de ejecţie VS), evaluarea pulsurilor femurale pentru excluderea coarctaţiei de aortă, stigmate fizice ale sindromului Marfan, măsurarea TA în poziţie şezut la ambele braţe.
Există încă o controversă în ce priveşte includerea obligatorie a examinării ECG în programul de screening. Este recomandată de Societatea Europeana de cardiologie însă nu şi de cea americană nefiind considerată cost eficientă. Moartea subită ce survine în timpul efortului intens şi susţinut este de cele mai multe ori prima manifestare a unei boli cardiovasculare. Majoritatea sportivilor ce decedează nu au nici antecedente heredocolaterale şi nici simptome sau semne de afectare cardiovasculară. De aceea programul de screening bazat doar pe anamneza şi examen fizic are valoare limitată în detectarea indivizilor cu boli nemanifeste şi în prevenirea deceselor. Adăugarea evaluărilor neinvazive, în special a ECG, creşte sensibilitatea procesului de screening, acest lucru fiind dovedit în Italia în ultimii 25-30 ani când în urma evaluării ECG au fost detectaţi şi descalificaţi din activitatea competiţională sportivii cu cardiomiopatie hipertrofică sau alte cardiomiopatii, scăzând semnificativ incidenţa anuală la morţi subite (cu aprox 90%).
Modificarile ECG ce apar frecvent in urma antrenamentului sunt bradicardia sinusală, blocul atrioventricular grad I, bloc minor de ram drept, prezenţa singulară a criteriului de voltaj a complexului QRS pentru hipertrofia ventriculară stângă.
In cazul in care nu exista alte elemente sugestive, acestea sunt doar modificări fiziologice şi nu trebuie interzisă sau oprita, ori diminuata activitatea sportivă şi nu necesită investigaţii suplimentare.